Fotobiomodularea în plăgile cu vindecare întârziată — de la mecanisme celulare la un caz clinic, Expert Laser Center
„Operația a trecut bine. Atunci de ce rana încă nu se închide?“
Am auzit întrebarea asta de multe ori. Și de fiecare dată îmi dau seama cât de contraintuitivă e pentru pacienți: intervenția s-a terminat, problema principală a fost rezolvată, dar undeva, o zonă mică a plăgii rămâne deschisă, exsudativă. La un pacient vârstnic, fragil, după chirurgie majoră și în context oncologic, lucrurile se complică și mai mult.
Vindecarea nu se întâmplă doar pentru că „a trecut destul timp”. E un proces biologic activ — are nevoie de energie celulară, de vascularizație, de control al inflamației, de keratinocite care migrează, de fibroblaste care lucrează, de colagen care se reorganizează și de un sistem imun care știe când să se oprească din alarmă. Când una din etapele astea se blochează tot procesul încetinește.
Aici intervine fotobiomodularea (PBM).
O plagă e, de fapt, un șantier
Le explic deseori pacienților așa: o plagă e ca un șantier după o avarie serioasă. Întâi trebuie curățate dărâmăturile. Apoi aduse materiale, ridicate vase noi, refăcută „schela” de colagen și abia la final acoperită suprafața cu un strat funcțional de celule.
Dacă muncitorii sunt puțini, dacă materialele ajung greu sau dacă șantierul rămâne blocat într-o stare permanentă de alertă — reconstrucția încetinește. La fel se întâmplă și într-o plagă cu vindecare întârziată. Vârsta, statusul nutrițional, diabetul, bolile vasculare, infecția, anumite tratamente, inflamația sistemică, bolile oncologice — toate pot încetini ritmul în care corpul repară țesutul.
Ce poate face lumina aici
PBM folosește lumină neionizantă, de obicei roșu și infraroșu apropiat, la parametri gândiți să producă efecte fotofizice și fotochimice fără să încălzească termic țesutul. Cercetările despre mecanismele PBM vorbesc despre metabolism mitocondrial, ATP, oxid nitric, specii reactive de oxigen cu rol de semnalizare și câteva căi moleculare implicate în inflamație și regenerare.
Dar vindecarea unei plăgi nu se reduce la ATP. Studiile preclinice și clinice descriu efecte potențiale asupra fibroblastelor, keratinocitelor, angiogenezei, remodelării matricei extracelulare, răspunsului macrofagic — inclusiv, în date mai recente, modularea fenotipului macrofagelor, unul dintre mecanismele prin care o plagă trece din faza inflamatorie spre cea de reparare.
Ce arată studiile
- Literatura din ultimii doi ani a devenit mult mai interesantă. O meta-analiză din 2024 pe plăgi cutanate a analizat efectele low-level laser therapy asupra vindecării și durerii — rezultate per ansamblu favorabile, dar cu heterogenitate mare între protocoale și tipuri de plăgi.
Taha N, Daoud H, Malik T, et al. The Effects of Low-Level Laser Therapy on Wound Healing and Pain Management in Skin Wounds: A Systematic Review and Meta-Analysis. Cureus, 2024 Oct 28.
🔗 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39610644/
- Un studiu clinic randomizat din 2024 pe ulcere ale piciorului diabetic, a arătat o tendință spre reducere mai rapidă a suprafeței ulcerelor la grupul tratat cu laser roșu și infraroșu, față de control — efectul fiind mai pronunțat pentru infraroșu, în acel protocol particular.
Borges NCS, Soares LR, Perissini MM, et al. Photobiomodulation using red and infrared spectrum light emitting-diode (LED) for the healing of diabetic foot ulcers: a controlled randomized clinical trial. Lasers Med Sci, 2024 Oct 9.
🔗 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39382587/
- În 2025 au apărut date noi despre plăgi greu vindecabile și plăgi chirurgicale, iar în 2026 un trial randomizat a raportat vindecare mai bună la 7 zile și mai puțin disconfort după extracții dentare, la grupul tratat prin PBM față de placebo. Nu e aceeași situație clinică cu o plagă abdominală, evident, dar întărește ideea că răspunsul tisular postoperator la lumină merită investigat serios.
Salem RE, Bakry NS, Soliman RS. Effect of photobiomodulation therapy on wound healing and post-extraction pain management of primary molars: a randomized controlled clinical trial. BMC Oral Health, 2026 Jul 15.
🔗 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42458386/
Și, ca să fiu corectă până la capăt: nu toate studiile sunt pozitive. O meta-analiză recentă pe arsuri nu a găsit beneficii semnificative pentru o parte din rezultatele analizate. Exact aceste diferențe arată de ce diagnosticul, selecția pacientului și dozimetria contează atât de mult — nu „laserul” în sine.
Un caz care mi-a rămas în minte
Un pacient de 80 de ani, operat pentru un adenocarcinom colonic — hemicolectomie dreaptă, cu desființarea unei ileostome preexistente. Plaga abdominală principală a evoluat bine, dar zona fostei ileostome a rămas cu vindecare întârziată: redeschidere parțială, exsudat redus, durere locală.
Nu era un context simplu. Pacient vârstnic, chirurgie abdominală majoră, patologie oncologică, status biologic fragil — exact genul de situație în care capacitatea de reparare a organismului poate fi încetinită.
Am introdus fotobiomodularea ca terapie adjuvantă — nu în locul îngrijirii chirurgicale a plăgii. Toaleta locală, pansamentele și monitorizarea au continuat exact cum decisese echipa curantă. Am lucrat cu tehnologie THOR Photomedicine, după un protocol etapizat: o perioadă inițială mai intensivă, apoi ședințe tot mai rare, adaptate evoluției țesutului.
În primele săptămâni durerea și exsudatul au scăzut progresiv, iar patul plăgii a arătat din ce în ce mai bine — deschiderea s-a redus vizibil de la o ședință la alta. Fotografiile clinice seriate au documentat apropierea marginilor și epitelizarea zonei. La finalul perioadei de tratament, regiunea fostei stome avea tegument integru, fără secreție activă, cu aspect de cicatrice în maturare.
Rezultatul e frumos, dar formularea corectă, din punct de vedere științific, e: vindecarea s-a produs în perioada în care PBM a fost asociată îngrijirii standard, iar evoluția în timp e compatibilă cu un efect adjuvant favorabil.
Evoluția cronologică a leziunii
Și pacientul oncologic?
E o întrebare pe care mi-o pun de fiecare dată. PBM are deja un rol bine stabilit în anumite forme de îngrijire suportivă oncologică — cel mai solid exemplu e prevenția și managementul mucozitei orale, în anumite protocoale de tratament oncologic. Literatura recentă analizează tot mai mult beneficiile PBM la pacientul oncologic, în general.
La un pacient cu cancer, localizarea tratamentului, statusul oncologic și raportul beneficiu-risc trebuie evaluate individual, coordonate cu echipa oncologică atunci când e relevant. În cazul de mai sus, obiectivul terapiei a fost strict plaga chirurgicală post-ileostomă, ca parte a recuperării postoperatorii — nu boala oncologică în sine.
De ce THOR, la noi
Într-un domeniu în care doza contează atât de mult, nu simplul fapt că „există un laser în cabinet”, face diferența. Contează lungimea de undă, puterea, energia totală, suprafața tratată, frecvența ședințelor, stadiul biologic al plăgii — și modul în care toate astea sunt integrate în îngrijirea generală a pacientului.
La Expert Laser Center folosim sisteme THOR Photomedicine, dezvoltate special pentru fotobiomodulare și protocoale clinice pentru profesioniști. THOR publică și resurse dedicate vindecării plăgilor și utilizării PBM ca adjuvant pentru controlul durerii și repararea tisulară.
Pentru suprafețe anatomice mai mari, tehnologia Giant Laser Cluster permite tratarea unei arii extinse cu o distribuție controlată a energiei; aplicatoarele mai mici permit o abordare focală, dar aparatul rămâne doar instrumentul. Rezultatul depinde de protocol, de indicație și de medicul care știe exact ce vrea să obțină biologic.
Mit sau realitate?
„Laserul închide rana.“ — Mit. PBM nu „lipește” țesutul. Organismul produce granulația, colagenul, epitelizarea; lumina poate susține o parte din procese, nu le înlocuiește.
„Cu o putere mai mare, rana se vindecă mai repede.“ — Mit. PBM are un răspuns dependent de doză. Mai mult nu înseamnă automat mai bine — literatura arată variabilitate mare între protocoale.
„PBM înlocuiește pansamentele și tratamentul infecției.“ — Mit. E o terapie adjuvantă. Controlul infecției, managementul exsudatului, vascularizația, nutriția și îngrijirea corectă a plăgii rămân fundamentale.
„PBM e doar pentru durere.“ — Mit. Analgezia e o singură aplicație, dintre multe cercetate. Există literatură consistentă despre mecanismele de reparare tisulară, deși nivelul dovezilor diferă mult de la o indicație la alta.
Întrebări pe care le primesc des
Se poate folosi laserul pentru orice plagă care nu se vindecă?
Nu. Întâi trebuie identificat de ce plaga nu evoluează: infecție, ischemie, diabet necontrolat, presiune persistentă, deficit nutrițional, dehiscență chirurgicală profundă sau alte cauze care au nevoie de tratament specific.
Se poate aplica PBM pe o plagă infectată?
O plagă suspectă de infecție trebuie evaluată medical și tratată conform standardelor de wound care. PBM nu înlocuiește antibioterapia sau drenajul, atunci când sunt indicate.
Câte ședințe sunt necesare?
Nu există o cifră universală. Depinde de etiologia plăgii, dimensiune, profunzime, faza vindecării, comorbidități și protocolul folosit.
E sigură fotobiomodularea la pacientul oncologic?
Există indicații oncologice de îngrijire suportivă pentru care PBM e bine studiată, dar utilizarea la pacientul oncologic trebuie individualizată, de la caz la caz.
O plagă care se vindecă e, cred eu, una dintre cele mai frumoase imagini din medicina regenerativă. Nu văd doar „o rană care se închide” — văd celule care migrează, vase care se formează, colagen care se reorganizează, un întreg sistem biologic care încearcă să reconstruiască ce a fost pierdut. Fotobiomodularea nu înlocuiește biologia asta. Vine doar să o susțină.
📍 Expert Laser Center – București
🌐 Website: https://expertlaser.ro
📞 Telefon: +40753666111
Autor: Dr. Anca Adam
Medic Specialist in Medicina Fizica si de Reabilitare, compartiment recuperare neurologică, Competenta Medicina Traditionala Chineza (Tai Yuan China) , Expert Acupunctură Laser & Termografie Medicală (Barcelona, Spania) – LSO (Laser Safety Officer) AALZ Aachen Germany
Romanian
English